D´ale Carnavalului

De multe ori am simtit un impuls ascutit sa-mi fac bagajul si sa-mi iau un bilet pentru…oriunde. Cine stie poate e de vina dorul meu de indepartare si de necunoscut.

Dar…cand intr-o cafenea ultra moderna, plina ochi si cu o muzica gen budha bar esti intrebata de o pisicuta si un ingeras daca cele trei locuri la masa ta sunt libere ca imediat vine si Mos Craciun, crezi ca ai luat-o razna si primul drum ce-l vei bate la picior e spre sanatoriul din oras.Si uita-te ca stai deodata la masa cu Mos Craciun, cu Pisicutza, cu Ingerasul si cu un Dracusor.Si toate aceste personaje iti zambesc  natural incepand sa discute intre ele despre ultima dragoste esuata.

Nu va speriati, (inca) nu am deviat de la linia normala dar mi se intampla asa ceva o data pe an si asta in februarie. Ori de cate ori co-locatarii mei de tara isi regasesc pe undeva prin dulapul de acasa buna dispozitie si se transforma pret de un week end si de o costumatie in pisicutza, tigrusor, dracusor, catelus, si alta oratanie zambareata. Pana si seful vine la serviciu costumat in zeul Bahus!

E Carnavalul. In timpurile vechi moment de alungare a spiritelor iernii, in timpurle postmoderne moment de eliberare si descatusare a stresului zilnic. Sau singura posibilitate sa te simti cum vrei, fara a te gandi prea mult la incalecarea vreunei norme sociale severe.

Dar se pare ca week-endul asta prelungit va fi foarte plin in evenimente. Pe langa flora si fauna plimbareata, orasul este incarcat de inimioare, baloane roz si ursuleti de plus iar indragostitii-si scriu biletele de amor. Nu ma intelegeti gresit ador sarbatorile indragostitilor dar cu ocazia asta imi amintesc de anii singuri in care unicul ravas ce-mi tulbura Valentinul era al tipului ce venea sa-mi citeasca contorul! Nici o perspectiva surazatoare, credeti-ma!

Cu toate acestea exista si zile mai nasoale. De exemplu, prin iunie- iulie se gaseste cineva sa ma intrebe care e programul meu de Revelion pentru ca “draga mea, trebuie sa ne grabim, deja cabanele sunt aproape complet rezervate!” Si cand te gandesti ca pana la urma tot cu doua zile inainte stiu unde si cu cine voi petrece sarbatoarea dintre ani! Cu toate acestea, de ceva ani treburile s-au mai stabilizat si petrecem sarbatori in pereche cu muzica data  la minimum ca nu cumva sa se trezeasca copiii perechii gazda. Partea matura din mine accepta linistita sarbatoare intre famiilii dar cealalta eu, cea rebela si inca zbenguita se revolta tacit si pentru cateva momente regreta timpul in care cateva bauturi in plus, rock dat la maxim si un dans dezlantuit faceau o petrecere de cinste.

Pe lista neagra a sarbatorilor de ocolit as pune insa vizitele obligatorii la rude de care aproape ca nu-ti mai amintesti. Si parca in comparatie, cateva inimioare roz, niste trandafiri si ursuletii de plus suna mult mai bine.