Comments on: “Cu un strop de iubire as construi pentru tine tot Universul”

By: Delia

Delia — Sat, 13 Feb 2010 19:04:34 +0000

Je si eu astept cu nerabdare primavara. Mai bine vara, ai dreptate. E atat de frig si atat de pustiu. Si toate hainele astea pe mine cu straturile:)
Nici eu nu pot uita trecutul. Pot sa traiesc prezentul dar trecutul ramane mereu in mine ca o prezenta rabdatoare.

By: je

je — Sat, 13 Feb 2010 10:06:22 +0000

Cred ca ne punem un semn vesnic de intrebare asupra iubirilor care nu mai sunt, cand relatia de acum schioapata sau cand nu e deloc…abia atunci avem timp si suflet sa ne gandim cum ar fi fost daca ar mai fi fost. Trebuie sa recunosc ca de cate ori am fost implicata intr-o iubire limpede sau chiar chinuita, nu m-am intrebat cum mi-ar fi fost daca langa mine era altcineva…gandurile astea imi dau tarcoale numai cand sunt singura, cand viata mea nu are cum sa nu fie bantuita de intrebarile trecutului. Asta mi se intampla mie. Iar celor care au pe langa ele pe cineva, dar se intreaba totusi cum ar fi fost …altfel, cred ca li se intampla asta, pt ca relatia nu e aceea care ar fi trebuit. Ca doar ni se intampla mereu sa ne aruncam in tot felul de evenimente pt a evita singuratatea sau a incerca sa scapam de ea.
Dar acum, nu stiu de ce, imi tot vin in minte scene din Pe aripile vantului, si imi dau seama ca lucrurile pot fi mai complicate de atat.
Delia, si eu am avut o saptamana grea, si mai ales ziua de ieri. Apoi inainte de a intra sub asternuturi, am sunat-o pe mama, pe care o repezisem la telefon in cursul zilei, si fiind necajita ca tocmai pe ea am gasit sa imi vars nervii, pt ca am vorbit cu ea si am rugat-o sa nu fie suparata, am adormit imediat. Acum ma uit pe geam si abia astept sa vina vara, ca primavara sigur o sa treaca fara sa apuc sa imi dau seama ca a fost.
Iti doresc un sfarsit de saptamana frumos si senin.

By: Delia

Delia — Fri, 12 Feb 2010 22:13:05 +0000

andreea desi raspunsul meu vine cu intarziere, sunt bucuroasa sa te stiu ca scrii aici. si ti multumesc pentru luciditatea ta si ti multumesc pentru intelepciunea si doza buna de realism ce o aduci. am nevoie de asa ceva.
Noapte buna, a fost o saptamana foarte stresanta.

By: andreea

andreea — Thu, 11 Feb 2010 21:15:02 +0000

Consider ca intodeauna va fi un semn de intrebare asupra iubirilor ce au pierit, asupra oamenilor ce i-am cunoscut si asupra faptului ca eram altfel candva( mai fericiti, mai tineri, mai nebuni, mai romantici, etc.). dar cred ca nu ajuta cu nimic sa te gandesti la cum ar fi fost de declaratia lui era acum doar o soapta de “buna dimineata”, sau daca iubitul acela rebel din liceu ar fi acum barbatul ce-ti deschide seara usa si te intampina in sanul familiei tale. poate ca ar fi fost mai frumos, poate ca viata cu acea persoana ar fi mai inedita, poate ca… toate aceste “poate ca” aduc acel gust amar in suflet. si degeaba incercam sa inviem ceva ce a murit candva. stiu, ratiunea imi zice ca asa suntem noi, femeile, mereu ne gandim la prea multe sentimente ce nu au fost traite, le exploatam pe cele simtite. dar cu cele ce le fiintam acum alaturi de cei dragi ce facem? le nelijam pentru un trecut?
si da, ai dreptate Delia, uneori ramai cu un gust amar, dar sincera sa fiu uneori mai e nevoie de amar pentru a descoperi dulcele. si vorba aceea: viata e un pic intepatoare!

By: alexandra

alexandra — Thu, 11 Feb 2010 16:23:33 +0000

Dorulet, lasa-i sa fie insinuanti, atata pot, atata fac. Tu sa fi multumita. Gura lumii nici pamantul n-o astupa.

By: Manu

Manu — Thu, 11 Feb 2010 13:13:58 +0000

Buna Delia,

si pentru mine, dupa un timp, el , prima mea iubire, a devenit pamintean, dar nu am putut sa-l scot niciodata din gindurile mele! Citeam undeva ca iubirile de pe urma sint cautarea umbrei celei dintii .
Ne intilnim si acum , din timp in timp, ca fosti colegi de liceu.
Si pentru ca stiu ca e acolo ma straduiesc din timp sa am o rochie frumoasa, sa nu ma ingras prea tare, sa….si sa….. De ce?
Dupa ani, am primit una din cele mai frumoase declaratii de dragoste de la el : “te astept de atita timp”! Si a trecut atita timp!

Va imbratisez cu drag,
Manu

By: Delia

Delia — Wed, 10 Feb 2010 19:33:52 +0000

Dorulet eu cred ca sunt oameni care decid de obicei cu sufletul si oameni care decid mai tot timpul rational. Eu as dori sa pot fi mai rationala sa trag clar linii rosii – dar cumva nu mi iese.
Je si eu am o “dragoste mare” – cainele meu Sonic sede chiar acum langa mine:).

By: je

je — Wed, 10 Feb 2010 18:39:05 +0000

Paunescu are niste versuri care imi plac atat de mult, ca nici macar nu sunt in stare sa leg un mic comentariu referitor la ele. Cand am iubit prima data in viata mea – primul barbat, caci altfel mai avusesem o “iubire” materializata in persoana cainelui meu Ursu – stiam mai toate versurile marelui poet. Poate ca nu stiu cum amorul acela se potrivea cu stilul versurilor lui, poate ca si amorul meu avea o simpatie pt Poet, nu mai stiu cum, dar iubirea aceea nebuna si un pic sarita, am trait-o sub semnul asta.

By: Dorulet

Dorulet — Wed, 10 Feb 2010 17:29:28 +0000

Totdeauna iti ramane in suflet o dragoste neimplinita.O simti ca pe un esec la inceput,apoi ramane un gol pe care nu reusesti sa-l faci sa dispara.Dupa un timp se atenueaza durerea,ai impresia ca e sedimentata bine de tot,si intr-o zi e de ajuns un iz de parfum ,un cuvant,o privire fugara sa-ti ravaseasca din nou gandurile.Asa-i cu iubirile neimplinite.Sau cum scria Delia,noua niciodata nu ne va fii bine!
Astazi sunt mai sensibila,am dezbatut o tema despre cum ar fii bine sa reactionam:instinctiv sau rational ,sa gandesti cu inima sau sa pui in balanta beneficiile si pierderile.Ce te-ar face pana la urma fericita?Si la scurt timp,intr-o situatie de criza am actionat instinctiv.Sunt sigura si acum la rece ca a fost decizia corecta,dar nu mi-a adus beneficii decat de ordin moral,fiind insotite de invidii mai mult sau mai putin voalate.Faptul ca pot pune capul linistita pe perna oare o sa estompeze gustul amar al insinuarilor?

By: alexandra

alexandra — Wed, 10 Feb 2010 14:37:14 +0000

Astazi, o proaspata casatorita imi spunea ca are gandul din cea de-a doua zi a nuntii, la o dragoste neimplinita. Am incercat sa fiu diplomata si i-am spus ca poate subconstientul percepe o lipsa la adresa sotului. Asteptarile ne fac sa ne facem iluzii si dezamagirile nu vin decat de acolo unde am avut vise si sperante.