Ce culoare au visele dumneavoastra?
Posted by Delia on Nov 20, 2009 in Culoarea viselor | 25 comments
Bucuresti. O reclama imensa agatata stangaci pe o cladire cu ridicat risc seismic ma indeamna sa – mi analizez culoarea visului. A visa intr-un oras in care griul predomina- asta da exercitiu de imaginatie!
Au fost dati in care am visat in alb pur, luminos, puternic. O (non)culoare a unui nou drum. Dar vai, am visat de atatea ori in negru – de inima, de stare, de gand. De intamplare nepetrecuta. Un doliu prelungit dupa acea Delia de alta data, dupa un alt timp mai colorat. Negam realitatea si ma incapatanam sa plonjez in negrul adanc.
Am avut si variatiuni de alb-negru - iluzie desarta. Subiect palid, vag al unui biet alb imaginar. Si atunci mi s-a spus ca privesc viata prea categoric si mi s-a sugerat subtil ca lumea reala este atat de colorata. Am fost silita sa revin la alte reverii mai pastelate si ele incercari nereusite- pentru ca nu mi-am vazut visul cu ochii.
Dar au fost cateva nopti in care visam si in rosu. Rostogoliri de visuri in doi. Rosu, rosu, rosu, mii de nuante de rosu puternic. Traire, fior, explozie energetica. Dar stiti, rosul e periculos cand il rostogolesti prea mult. Te poate insela optic. E o culoare ce insamanteaza iluzia desarta.
Si atunci incercand un moment de intelepciune, am revenit la o nuanta mai cuminte, la un albastru-indigo. Am meditat cu realism (?!!) si claritate (sic???!!!) fortandu-ma sa-mi regasesc linia de conduita – pardon de plutire a visurilor continuate in miez de zi. Si intr-un efort de mentinere a reveriei clare am alungat cu o tresarire timida de geana nuantele de rosu-negru ce si faceau resimtita prezenta pe cerul succesiunii mele de imagini cotidiene. Sa plece, sa dispara, sa se intoarca de unde le-a trimis vantul insipid. Imploram cu disperare o noua cale. Dar inutil, ca prin vise, el …nu venea….
Dar au fost si cateva intamplari de maro in visele mele. Incercam sa ating pamantul inspaimantata de ameteala invartelii tremuratoare si sa chem in ajutor verdele salvator. Marturisesc, nu mi-a prea iesit.
Foarte rar am avut impertinenta sa visez in multe culori. Ghinionul meu, se transformau prea repede in cenusiu.
Acum m-am invatat minte si visez incolor.
Subiectul asta a picat ca o manusa. Azi noapte am vista ca aveam o pereche de pantofi albi suberbi, iar eu nu port pantofi albi, si m-am trezit optimista. Nu stiu ce inseamna, dar sigur nu e ceva rau.
Visele color sunt mai frumoase, eu nu sunt adepta cenusiului. Stiu ca de multe ori poti pica pe panta pesimista unde totul are nuante urate, dar optimismul e color. Eu asa il vad.
“Suntem limitati, nu de abilitatile noastre, ci prin viziunea noastra.
Iadul începe in ziua cand Dumnezeu ne acorda o viziune clara tuturor, a lucrurilor pe care le-am fi putut realiza, a tuturor darurilor pe care le-am irosit, a tuturor lucrurilor pe care am fi putut sa le facem dar nu le-am facut ” Gian Carlo Menotti
Te inbratisez!
Ma cherie, ce frumos sa visezi, nu????? Si mie imi este dor sa visez cu ochii deschisi in culorile pastelate, pe care le ador….Dar, stii, cred ca fara cenusiu si negru intens culorile pastelate nu ar fi definite in imensitatea lor..
Cred ca despre vise in culori am putea vorbi mai mlte nopti, pentru ca nu-i asa, cand ai putea sa imaginezi culoarea din vis daca nu noapea? Si cum ai putea sa rostolesti acel rosu aprins care te aprinde daca nu noaptea cand predomina negrul?Hai ca am chef sa ma joc cu cuvintele azi!
Merci beaucoup pentru aceasta tema, foarte oportuna in aceste momente.
Te rog sa ramai o visatoare chiar si daca predomina griul si negru, mai bine decat incolor.
Pup!
Intr-un vis cu nuante calde, Delia, se facea ca te reintalnesc si vorbim doar noi doua, despre lucrurile adevarate care ne mistuie inima. Intr-un vis frumos si discret colorat se facea ca ne impartaseam una celeilate gandurile noastre cele mai adevarate, sperantele noastre inchise intr-o cutiuta de argint, temerile noastre care vin iar si iar in cosmaruri. Iar intr-un vis scurt si imbracat in culori amestecate, nu neaparat asortate, un vis cum sunt cele dintr-o atipeala fugara, se facea ca te-as fi intalnit cu adevarat, dar numai ca sa mi se faca si mai dor de o mare intalnire.
Oricum, e frumos sa umplem pamantul cu vise! Si mi s-a parut foarte frumos cand Alice, intr-o carte, a spus cuiva, in loc de noapte buna, “te sarut pe vise!”
Alice, asa e cu visele. Sunt vise frumoase care isi imbraca haina cotidiana si sunt vise care au un deznodamant incert. Ale noastre sunt albe, inaltatoare. Pacat ca nu sunt intelese.
Je, draga mea,” te sarutam pe vise”.
Cristina, eu iti doresc in momentele urmatoare sa visezi numai in rosu. Macar asa, pentru o perioada.
Draga mea Delia L, hai sa nu limitam visele, nici macar prin viziunea noastra. Sa le acordam sansa de a fi infinite.
Alexandra – pantofii aia albi erau cumva Manolo Blahnik? Vreau si eu……!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Draga mea,tocmai aceasta era esenta!Noi alegem in ce culori visam!Viziunea este cea care ne facem sa intelegem ca poate toata viata am visat in alb,negru, incolor…dar, cand o vei avea, sigur vei descoperi culori noi,poate chiar si inexistente pentru altii!Vazute cu ochii sufletului doar de tine!Promit ca voi incerca sa nu mai fiu asa profunda,ci mai degraba romantica!
Iti doresc vise cat mai colorate!
Delia L admir determinarea ta. Iti doresc vise cat mai profunde.
Visele incolore sunt, totusi, vise…care au capacitatea extraordinara de a permite sa fie zugravite in culorile sufletului. Intrebam acum cativa ani o prietena a carei poveste de dragoste pusa la grea incercare se implinise, in sfarsit, ce culoare are fericirea. Mi-a spus ca fericirea are culoarea curcubeului.
Visele noastre au culoarea pe care le-o dam noi. Arcuri de curcubeu peste ele iti doresc!
Delia, visele sunt si intelese, dar poate ca nu de toata lumea, si, da, ce pacat atunci…
Buna dimineata, week end. Bna dimineata zeite dragi!
Anda, tu ma pui intotdeauna pe ganduri. Intr-adevar cum spui si tu, cum au mai spus si fete pe aici- noi trebuie sa ne coloram visele. Dar tocmai asta este- cred ca visele au ramas unele dintre putinele “expresii” ce nu pot fi controlate. Poate va veni si vremea cand voi visa in culorile curcubeului!
Je – am incercat sa nu mai pretind de la nimeni sa-mi inteleaga visele, sa le cer implinirea lor in fapta. Le pastrez doar pentru mine, cum scria Alice, in cutiuta de argint.
Delia, mai degraba erau Laboutin, dupa model. Si eu sunt fan pantofi si am colecte, dar niciodata nu sunt suficienti. Ca si hainele. Intru in dresing si ma uit bosumflata spunand ca nu am cu ce sa ma imbrac. Albul inseamna ceva in vise, iar pantofii au si ei o semnificatie. Totul e de bine.
visele mele au culorile sperantei. Fara vise , si fara speranta, viata noastra ar fi mult mai fada, iar realitatea ni s-ar parea uneori de neindurat . Ca si viitorul . Bine v-am gasit!
Va doresc o simbata bunecuvintata.
Alexandra, sunt si eu innebunita dupa pantofi (asa frumosi cu toc imens pentru seri speciale) desi nu merg prea “a la femme” pe ei.
Doamna Nina Dumitrescu, bine ati venit “in casutza mea”. Aveti perfecta dreptate, cat de trista ar fi viata noastra daca ni s-ar interzice visul, cat de cruda ar fi realitatea! Cat de sublime sunt visele chiar inchise in cutiuta de argint!. Si eu va doresc un week end linistit.
draga mea iti zambesc obosit, abia intoarsa pentru scurt timp. un timp de desfacut bagaje, de refacut si de un vot. al meu.
visele mele? nu stiu daca visez sau nu, stiu doar ca dimineata nu imi amintesc. stiu doar ca nu mi-am permis niciodata sa las fluturii sa bantuie in roi colorat pe langa mine.
dar de-as putea, mi-ar place sa visez in verde… irish-green.
pisica mea, odihneste-te si lasa fluturii sa ti bantuie in verde pe langa tine.
te sarut
iti trimit filmul de care am vorbit, acum il descarc… imi zice ca peste 45 de minute… si da, chiar ma odihnesc
Visele mele au culori calde , au mai ales senzatii nepamantene…
Visele mele, visele din timpul somnului, au culori cenusii. Au culoarea norilor de ploaie si a furtunilor. De mult prea mult timp. Parca pentru a-mi face in ciuda, pentru ca eu incerc (fara succes uneori) sa imi traiesc viata in nuante clare, luminoase. Mai sunt insa visele constiente, din momentele mele de liniste, in care lumea se imbraca in verde si straluceste in soare aprins. Visele in care predomina lumina, albastrul sau albul, in care natura imbina toate culorile posibile iar eu sunt fericita.
Blanca, esti o fericita cu vise asa frumoase. Ma bucur nespus ca ma incarc si eu cu optimismul vostru, va multumesc
Simona mea, as vrea sa am puterea sa-ti trimit pasari maiestre pentru a-ti vraji acele vise din timpul somnului, sa le insoteasca un zbor senin. In neputinta mea imi nu imi ramane decat sa cred ca odata ele vor dobandi forma de ploaie de vara si nu de furtuna.